Elementul esenţial al curăţeniei este însă absenţa sângelui menstrual, considerat în toate ariile simbolice ale mentalităţii tradiţionale drept spurcat, aducător de rele, creator de conjuncturi nefavorabile. O femeie la ciclu e supusă, îăn cadrul relaţiilor comunitare, la o sumă întreagă de interdicţii. Ea nu are voie s gătească mâncare, să stea la masă cu ceilalţi, să meargă în vizite, să atingă un obiect sacralizat şi cu atât mai puţin să descânte." Există totuşi câteva perechi magice oportune tocmai în timpul ciclului menstrual, mai ales pentru faptul că sângele menstrual devine instrumentul fundamental al practicii.                          Astfel, pentru ca să-l îndepărteze pe bărbat de ochii atrăgători ai altora ori de atracţia trupească, femeia ia din sângele menstrual şi picură în ţuică şi zice:

  "Sfântă Marie, Sfântă de tine                                                                                                              Atunci să se lase (numele) Ion d'e mine                                                                                                 Când m-or lăsa aiestea".

Fără îndoială, efectul acestei practici este văzut în prelungirea lui, bărbatul va fi bătrân pe când femeia va intra în menopauză şi deci n-o să se mai poată întoarce la năravurile tinereţii.Ca măsură de prevenire a acestor practici se spune că este bine ca nevasta tânără să ungă pe la colţurile casei şi pragul cu sângele ei menstrual, tot aşa cum trebuie să presare pe prag şi prin colţurile casei sare şi piper pentru alungarea duhurilor necurate. Practicile acestea intră în categoria făcăturilor acceptate (în taină, de femei) considerându-se a avea scopuri benefice, de apărare a armoniei femiliale şi de sacralizare a spaţiului intim.                                                                                                                                                   Spaţiul intim trebuie marcat într-un anume fel de viaţa stăpânului. Sângele menstrual poartă pecetea viaţii şi personalitatea găzdoaiei. Recurgându-se la această însemnare tainică, spaţiul este dominat şi supus. "Concepţia magică despre spaţiu s-ar putea spune că se apropie mai mult de cea a experienţei sensibile. De fapt spaţiul geometric, spaţiul magic se caracterizează prin aceea că fiecare parte din el e prevăzută cu accente magice. Câtă vreme spaţiul geometric poate fi împărţit în infinite părţi fără figură în cadrul celui magic orice parte are aceeaşi figură cu întregul. De asemenea, pentru gândirea magică locul pe care îl ocupă un lucru face parte din însăşi existenţa sa." Întrezărim o legătură cauzală între spaţiul trăirii şi trăire.Pentru a favoriza înţelegerea şi armonia în casă, femeia trebuie să recurgă la aceste practici magice de prevenire.                                                                                                                                        Între spaţiu şi reuşita unei acţiuni există întotdeauna un raport de influenţare. Astfel, în spaţiul familial se statorniceşte norocul. De aceea, când moare cineva din casă, se iau măsuri de stabilizare a norocului. "Măsura mortului se pune în grajd şi în grindăca să nu se ducă norocul din casă"  sau "pă când iese cu mortul se închide uşa până trece cu el păste praguri şi toţi ai casei stau închişi pentru uitatu mortului şi ca să nu fugă norocu cu el".                                                                                                                       Pentru purificarea spaţiului se recurge, după cum am văzut, la fumigaţii cu tămâie, şi nu numai cu prilejul diferitelor sărbători. Dar acţiuni de purificare au loc şi cu alte ocazii. O atare puirifcare trebuie făcută la ridicarea unei  noi contrucţii, la săperea unei fântâni, la înmulţirea animalelor, a vacilor îndeosebi.

În concepţia omului tradiţional, fiecare element al gospodăriei îşi are un rost şi un rol bine determinat, ca verigă distinctă într-un lanţ de semnificaţii derivat din datini, credinţe şi obiceiuri de esenţă mitico-magică moştenire (uneori inconştient faţă de sensul lor originar), din generaţie în generaţie. Dacă vom considera case propriu-zisă drept spaţiu centrat privilegiat - şi el la rândul lui, structurat geometric în jurul vatrei arhetipale - porţii îi revine rolul de al treilea prag de trecere, al treilea cerc liminal, după cel al uşii de intrare în casă şi cel al pridvorului. Primul cerc este matricea focului (vatra) şi încăperea ca adăposteşte locul, de fapt, unde se desfăşoară cea mai mare parte a existenţei familiei. Este îndeobşte cunoscută grija cu care e ales şi trasat spaţiul locuibil, precauţiile de factură magică îndeplinite de omul tradiţional atât pe parcursul, cât şi după construcţia gospodăriei, de la baterea primului ţăruş, cu funcţie de ax cosmic, în punctul unde se va înălţa vatra şi de la aşezarea sub pragul casei a unor substanţe cu calităţi apotropice (usturoi, piper, sare, aghiazmă, tămâie, bani de argint etc.) până la sfeştania casei şi a acareturilor. Ele au menirea de a consacra spaţiul şi a-l feri de agresiunea mai als nocturnă, a lucrului rău ".                           În Lăpu "pentru norocul şi bogăţiile casei se pun la temelia din tăta cele. Se pun din tăte grăunţele, un cap de miel de la o oaie care fată prima dată sau un cap de găină, bani din aur sau argint şi usturoi. În vârful casei se pune ştergare (ca un steag), în cornuri se pun iarăşi seminţe din toate felurile şi tămâie"  sau "ca să nu ai pagube, pui în temelie cap de găină şi bani. Lângă steag se pune struţ de flori, busuioc şi brad. La Feştanie se puneau patru pahare de grâu în patru colţuri din casă, pentru bogăţie". "Bradul, teiul şi răchita supărată n-au loc pe lângă casa gospodarului. Trebuie tăiaţi când vrei să ridici o casă, că aduc moarte şi jale". După ridicarea casei, pentru a verifica dacă nu s-au strecurat duhuri rele înrăuntru şi pentru a aşeza odihna şi liniştea casei se recurge la întâmpinarea duhurilor. "Prima dată doarme în casă mâţu, că el strânge tăt rău şi-l scoate afară". sau "Prima dată doarme în casă un bătrân, îi bine dacă îi strein de casă ori îi cerşetor, ori ţigan. De bătrâni nu se prea apropie nimeni, de la cerşetor nu ia nimeni nimic, iar ţâganu aduce noroc".                                                                                                             "De fiecare dată când se aduce lut la casă pentru cârpti trebuie să descânţi lutul. Merem la groapă şi săpăm adânc şi când era plin sacul luam un pumn de lut din sac şi ţâpam înapoi în groapă şi zâceam că ţâpam: cearta, beteşugurile, grijile, supărările, puricii, păduchii, stelniţele şi tăte gongele". Practicile de purificare a grajdului după fătare sunt foarte importante şi în relaţie directă cu păstrarea manei laptelui la vacă. Iată de pildă un descântec de acest tip din Cupşeni: Descântec de tomit vaci ori jurinci când fat întâi: "La descântatu ista îţi trebuie: doi fraţi - prunc şi fată, o lumânare de la un prunc născut de o femeie cununată în biserică şi care nu a mai născut înaintea pruncului, o verighetă de argint care a umblat în şapte cununii (a tot fost împrumutată); un brâu de târg purtat în cununie de bărbatul casei şi apoi spurcat de atăta folosit; o năframă de-a femeii a cui îi vaca, o coşarcă pentru curăţătura vacii, aghiazmă de la Bobotează, tămâie, busuioc, putregai de răchită sau baligă uscată, jar, doniţă. Busuiocu', tămâia, putregaiul se pun pe jar şi se afumă vaca pe la pulpa şi-apoi tăt grajduţ. Iei năframa ş-o atingi pă vacă în coarne făcând semnul crucii de trei ori. Descânţi când afumi aşe:

  "Sfântă Mărie, Sfântă de tine                                                                                                              Tomneşte aceast junincă                                                                                                                     Prin rostu gurii mele                                                                                                                              Da' io nu-s velnic (vrednic)                                                                                                                   Că-s om păcătos                                                                                                                                  Da' pân aceştia doi copii fraţi                                                                                                                Să fie tomnită aceaastă junincă".

Stropeşti cu agheazmă vaca şi grajdu şi iară descânţi. Iei curăţătura şi o pui în coşarcă şi-o dai pruncului. Pruncul ţâne în mână coşarca şi în cealaltă un capăt al brâului. De celălalt capăt ţâne fata. Ei trebuie să înconjure vaca de trei ori. Când pruncii înconjură, iară descânţi ca mai sus adăugând:

  "Atunci să fie stricată juninca asta                                                                                                        Atunci să-i fi e luat laptele                                                                                                                      Când aceşti doi fraţi                                                                                                                             Or intra în cununie".

"Copiii îşi dau mâna păstă junincă, dacă nu ajung, pun brâul şi fac semnul crucii. Când copiii îşi dau mâna păste vacă iei doniţa. În doniţă pui verigheta. Mulgi cruciş peste verighetă de câteva ori descântând. Iei doniţa şi înconjuri vaca cu ea de trei ori descântând la fel. Curăţătura se pune sub podu' pă care şede vac sau sub pragu' grajdului. dacă nu o poţi pune acolo, o pui într-o apă necurgătoare, într-o dălghină. Iară afumi cu tămâie şi-i gata, nu să mai apropie nimic de grajd şi nici de vacă".

albă era deschis din plin practicată; ea comportă mai ales ritualuri de purificare si indepărtare a răului. Conform aceleasi inductii magice iarbacu care soricioaica si-a scăpat puii este iarba cu care se pot deschide lacătele. Mărturiile despre iarba fiarelor sunt frecvente, ba chiar ne-au fost indicati anumiti bărbati din sat care ar avea o cusută in palma. Printre acestia era indicat si informatorul nostru, Teodor Butcure, asta de citat in această lucrare, dar care a considerat că informaţia noastră e greşită. Când l-am pus faţă in faţă cu informatoarea care ni l-a indicat informatorul nostru a preferat sa plece. Orice material cu care omul intră in contact devine subiect utilizabil in practicile magice pozitive sau negative.Ni se spune că nu-i voie să apuce asfinţitul soarelui cârpele copilului pentru ca Cele Frumoase să nu le fure ori să arunce ceva pe ele şi copilul să se imbolnavească, in timp ce un alt informator gaseşte un leac impotriva baiului cel rău care foloseşte materiale asemănătoare, in acelasi context insă pentru un alt scop.    Cine are baiul cel rău ie un lipideu nou i ntr-o seară de sărbătoare si se duce la o apă stătută, unde s-au intalnit trei ape laolaltă. Udă lipideul şi-l scutură apoi spre răsărit zicând:

" Sfânta Mărie, Sfânta de Tine                                                                                                              Du duhul necurat".

Se mai dă in patru cornuri cu lipideul, se spală si-apoi se uscă noaptea si-apoi ziua la umbră după care se pune sub omu'beteag. Mai ie mir de la popa si-l pune pe cearceaful cela si scapă de baiul cel rău.
 După cauza lor influen ţele magice asupra oamenilor şi animaleleor pot fi de două feluri: accidentale si intenţionate. Astfel e posibil ca cineva incărcat cu sarcină magică negativă  şi să preia asupra lui o anumită doză dintr-o făcătură. De pildă poate călca intr-un loc in care s-a aruncat apă de pe mort si atunci in cel mai fericit caz ii crapă călcâiele dar se poate intâmpla să preia boala mortului sau a aruncăturii care I-a determinat acestuia boala şi apoi moartea. Adesea insă cauza unor imbolnăviri subite este deochiul. In dicţionarul manuscris al neobositului c ărturar care a fost Marele vornic Iordache Golescu si ale cărui file ingălbenite zac neutilizate in rafturile bibliotecii Academiei Române citim următoarele insemnări:" Deochez inseamnă că vătămăm oarece cu ochii, cu vederea. Adică uitându-mă atât de mult incât de este copil sau vreo viţa se imboln ăveşte si apoi moare.De este sticlă crapă, de e pământ se sfarmă. Deochiul, după informatorii noştrii nu este intenţionat, este accidental, deci nu presupune un gând r ău. Paradoxal deochiul este provocat din admiraţie. Copii sunt foarte drăgălaşi si cad usor pradă ochilor care deoache. Tot aşa un obiect sau un animal poate fi marcat de o simplă admiraţie. Pentru preintâmpinarea deochiului cel mai simplu dar eficient mijloc este ciupul rosu. Copiilor mici li se pune la mânuţă un ciupuc rosu. Animalelor li se leagă de asemenea un obiect rosu. Soluţia ni se pare logică. Se aşază in apropierea, sau chiar pe persoană, obiectul, casa sau animalul un obiect care captează privirea ce ar putea să-l deoache.

In unele situaţii rolul babelor este şi de a ghici viitorul. Tradiţional ghicitul viitorului se face in bobi sau in ceară. Ceara se picura intr-un vas cu apă şi se interpretează formele pe care acestea le capătă. Simbolurile decodificate sunt identice cu semnifica ţia viselor. Astfel simbolul şarpelui inseamnă boală, forme de animale, vaci, cai inseamnă bine, colac inseamnă moarte.Cât despre cititul in bobi recunoaştem că n-am reuşit să facem conexiunile necesare unor soluţii de ghicit. Putem spune, totuşi şi in observaţiile noastre directe, că sunt necesari 41 de bobi, seminţe din acelasi fel. Ghicitoarea spune:

     "41 de bucate                                                                                                                                  Să ne spuneţi drept si adev ărate                                                                                                            Cu mare dreptate                                                                                                                                  Să ne spune ţi dorinţa                                                                                                                             Să ne ghici ţi                                                                                                                                          Să nu ne min ţiţi                                                                                                                                     Că de-ţi minţi                                                                                                                                        Cocoşi vom fa                                                                                                                                      şi la găini v-om da                                                                                                                                 Voi sunteţi grăunţa sfânt ă                                                                                                                      Să ne spune ţi drept                                                                                                                               De azi inainte.

Se impart grăunţele prima dată pe două coloane de cinci grupuri a câte patru grăunţe si una rămâne afară. Sunt tăiate grăunţele. Sunt reamestecate. Ghicitoarea face cruce la fiecare tăiere de trei ori. Se impart in trei grupuri la intâmplare. Fiecare grup este impărţit la rândul lui in gr ămăjoare de patru boabe, restul de boabe din fiecare grup fiind aşezat pe trei linii orizontale, mai sus, pentru citire. Noi am reusit, nu cu mare succes, dată fiind viteza cu care ghicitoarea opera să desenăm poziţia boabelor şi să scriem câteva din prezicerile ei. Am rugat-o să repete ghicitul in speranţa unui surplus de informaţie, dar am rămas departe de a avea o soluţie funcţională.

părul cu două răsucituri se spune că vor avea două cununii. Părul despletit e semn de jale. Când nevasta nu poate să nască, i se deznoadă cozile pentru ca prin magie imitativă i se deznoadă naşterea. Părul nu trebuie aruncat in foc pentru a nu căpăta dureri de cap, ba chiar trebuie ascuns pentru a nu se face vrăji cu el.                                                                                                                                  Cel cu sprâncene imbinate poate deochia, si-i bine să te feresti de el. Dacă ţi se zbate sprânceana dreaptă, vei primi o veste bună, dacă ţi se zbate cea stângă, vei primi o veste proastă sau vei avea necaz. Omul cu ochii verzi sau albastrii poate deochia. Când ţi se zbate ochiul drept vei avea o bucurie, când joacă cel stâng vei avea o supărare. Nu-i voie să se uite nimeni in oglindă când este mort in casă, pentru că mortul ar putea duce pe cineva cu el. Copilul care râde in somn este vizitat de ingeri. Nu e bine să se plângă după mort" că lacrimile-l frig". Dacă la botez un copil plânge mult e semn de viaţă lungă. Băieţii nu au voie să poarte mărgele pentru c vor plânge.                                                 Dacă te mănânca nasul, te cerţi. Dacă pe un copil mic il mănânca in mod repetat nasul inseamnă că are limbrici şi trebuie tratat cu usturoi. Strănutul e semn de chef şi voie bună sau de pomenire. Dacă cineva nu poate să strănute e bine să se uite la bec sau la soare. Dacă-ţi ţiuie urechile e semn că vei primi o veste. Dacă cineva face zăbele acestea pot fi tratate cu ceară de ureche, e semn că a băut dupa om care trage s moară.                                                                                                                          Când iti ard obrajii te vorbeşte cineva de rău. Copiilor mici li se acoperă obrajii la naştere pentru a face gropiţe in obraji ca s ă fie frumoşi. In timpul sarcinii am văzut că femeia trebuie să-şi aducă aminte de orice lucru sau gest. De pildă trebuie să fie atentă la ce spune sau ce mănânca ca să nu-i miroase gura copilului. Dacă o descântătoare cască e semn de deochi sau făcătură. Cu cât descântătoarea cască mai mult, cu cât vindecarea bolnavului este mai sigură. Sughi ţul este semnul unei pomeniri. Se scapă de sughiţ bând apă pe nerăsuflate. Scuipatul pruncilor ori a animalelor indepărtează deochiul.      Copilului i se lasă somnul si ţâţa suflând de trei ori peste el. Ocazia cea mai favorabilă de care caută să profite duhurile necurate pentru a se strecura in corpul omului, e când acesta deschide gura spre a introduce alimente sau băutură. Astfel este foarte important să se respecte câteva credinţe legate de mâncare si băutura. Nu se mănânca cu străchina pe genunchi sau pe braţ c ă-ţi mănânci norocul ori tragi la sărăcie. Nu se mănânca culcat pentru că se atrag bolile si nici cu capul  capul acoperit.     Dacă-ţi cade o bucăţică de la masă inseamnă că morţii vor pomană. Nu e bine să se mănânce in prag, nici in picioare că fuge norocul. Nu se dă de mâncare pe fereastră că te poţi imboln ăvi. Nu se mănâncă din alimente spurcate de şoareci, pisică, câine, că te imbolnăveşti. Copilului nu i se dă să mănânce peşte până ce nu vorbeşte ca să nu rămână mut ca peştele.                                                   Femeia insărcinată nu are voie să mânce fructe ingemănate sau din poală pentru că influenţeaz ă dezvoltarea fătului. Nu-i bine să bei apă după un bătrân că imbătrâneşti, dar e bine să dai apă oricui cere, chiar şi morţilor, ca să-ţi salvezi viaţa. Nu-i bine să infigă femeia insărcinată cuţitul sau toporul in prag c ă face copil cu buză de iepure.Sărutul este supus şi el unor interdircţii. Nu se sărută copii in somn ca să nu li se ia somnul, nu se pupă tălpile sau şezutul ca să nu se instrăineze. Nu se sarută copilul in palmă ca să nu fure.                                                                                                                       Când iţi muşti limba cineva te bârfeşte. Ca să scapi de duhurile rele se face cruce cu limba. Dinţii de lapte se aruncă peste casă şi se cer de oţel. Cine are strunga intre dinţi este mincinos. Nu se ating dinţii cu pieptenele fiindă pot să cadă. Magia imitatiăa functionează peste tot.  Mama nu-i dă copilului să sugă din ţâţa stângă ca să nu fie nătâng. Ii dă din dreapta ca să aibă noroc. Nimeni nu are voie să se aşeze pe patul lăuzei după ea ca să nu-i ia laptele.                                                                              Pentru vindecarea albeţei de la ochi e nevoie de lapte de femeie. Laptele acesteia improspătează şi infrumuseţează faţa. Ca să fie harnice şi s poată lucra uşor şi frumoase fetele prind salamandre cu mâinile. E bine să ai grijă de unghii când le tai că se pot face vrăji pe ele. Copilului mic i se muşca unghiile, ca să nu se facă hoţ. Când te speli pe picioare să nu te ştergi, că-ţi ştergi norocul. Dacă primăvara vezi un cocostârc in picioare, in cuib i ţi va merge bine in acel an, dacă-l vezi zburând va fi foarte bine, dacă va şedea iţi va merge rău.