Plante cu semnificații magice

     De obicei fetele culeg mătrăguna ca să fie iubite și dorite de feciori, dar mătrăguna este culeasă și de babe și nu în scopuri tocmai ortodoxe.Dintre toate plantele pe care lumea le caută pentru calitățile lor deosebite, mătrăguna este cu adevărat planta cu virtuți magice, este planta indispensabilă vrăjitoriei. Fiind foarte periculoasă, culegerea mătrăgunei cere multă precizie. "Virtuțiile magice ale mătrăgunei explică într-un anumit sens destinul cidat al acestei plante. Rădăcina de mătrăgună poate avea, într-adevăr, o influență directă asupra forțelor vitale ale omului, sau ale naturii: ea are puterea să mărite fetele, să poarte noroc în dragoste și fecunditate în căsnicie; poate spori cantitatea de lapte a vacilor; acționează fericit asupra mersurilor afacerilor, aduce bogăție și, în general, în toate circumsatnțele, prosperitate, armonie, etc. Proprietățile magice ale mătrăgunei pot fi altfel întoarse împotriva unei persoane. Împotriva unei fete, de exemplu, ca ea să nu mai fie chemată la joc de flăcăii satului, împotriva

Mătrăgună

unui dușman pentru ca acesta să se îmbolnăvească sau să înnebunească.În afara proprietăților ei magice, mătrăguna are virtuți medicinale. Dar și pentru această ultimă întrebuințare smulgerea ei din pământ se săvârșește după același ritual". Timpul propice culesului mătrăgunei este perioada dintre Paști și Înălțare. Fetele îndemnate și însoțite de o babă, se duc noaptea încărcate cu daruri, mai ales mâncăruri alese la locul pe care l-au însemnat de cu ziua, ca să nu trebuiască s-o caute pe întuneric.Până la locul plantei fetele nu au voie să-și vorbească (nimeni n-are voie să vorbească) și nici să se uite înapoi, ca să nu dispară eficiența plantei.În jurul mătrăgunei fetele mimează gesturile îndrăgostiților, se mângâie, se îmbrățișează, ba chiar se sărută."Dacă se culege mătrăguna pe măritat", se cântă un recitativ magic, aproape același în toată România, cu neînsemnate variante:

"Mătrăgună, Doamnă bună,                                                                                                                    Mărită-mă-n astă lună                                                                                                                        De nu-n asta-n aialaltă                                                                                                                        Să nu fiu nemăritată                                                                                                                            Că s-a ros coada de beartă                                                                                                       Degetele de inele                                                                                                                                 Și grumazii de mărgele".

În Lăpuș mătrăguna se culege "pe măritat" chiar în noaptea de Paști sau în zilele imediat următoare. Lângă mătrăgună, fetele pun atunci ouă roșii, pască, vin, șuncă fiartă, cozonac, alte bunătăți: "Se culege dis-de-dimineață, chiar înainte de răsăritul soarelui. După ce puneau vinul și pasca fetele se apucau să joace și "să se drăgostească" și cântau:

"Mătrăgună, soră bună,                                                                                                                        Io pă tine te cinstesc                                                                                                                           Cu pască și cu vin                                                                                                                               Tu pă mine mă cinstești                                                                                                                       Să fiu curată și fumoasă                                                                                                                      Cu dragoste la feciori                                                                                                                    Aleasă printre feciori și fete".

 Fetele care luau mătrăguna pă dragoste își țâpau tăte hainele jos și să dădeau pă piele cu mătrăgună ca și cum s-ar fi mângâiat". Mătrăguna se culege în scopuri diferite și în funcție de aceste scopuri se face și gesturile. De pildă, o femeie care culege mătrăgună ca să-și salveze bărbatul de patimile beției spune rugăciuni. Cei care o culeg pentru noroc în afaceri o plătesc cu mulți bani. Trebuie să o plătească din mai multe motive. În primul rând neplătită mătrăguna nu-și va elibera darurile. Pe de altă parte luată din pământul ei și nemulțumită de daruri devine amenințătoare. Există riscul "de a o auzi noaptea chemând pe cei care au cules-o și cerându-le s-o ducă de unde au adus-o, amenițând cu răzbunarea pe cel care nu se supune". În general se cunosc după formulele de descântat la mătrăgună: una "de bine" și alta "de rău". În cele mai multe variante de bine mătrăguna trebuie lăudată, ca în varianta din Ungureni:

  "Bună dimineața Doamna Împărătească                                                                                           Cea mai frumoasă și cea mai aleasă                                                                                                   Cea mai bună di pă lume                                                                                                                       Îi mai frumos al tău nume                                                                                                          Dimineața m-am sculat                                                                                                                         Și pă față m-am spălat                                                                                                                         Și la tine-am alergat                                                                                                                            Pă roua nescuturată,                                                                                                                           Pă dragostea neluată.                                                                                                                      Roua scuturatu-o-am                                                                                                               Dragostea luatu-o-am.                                                                                                                        Tu ești floarea florilor                                                                                                                         Din grădina domnilor,                                                                                                                           Și mândra feciorilor                                                                                                                              Și mi-i face și pă mine

Rostopască

Să fie de cinste ca tine                                                                  M-o cuprins un mare dor                                                             Și-am venit la tine-n zori                                                              Tu să mă ajutorești                                                                      Fericită să trăiesc."

Se sapă cu grijă . În locul ei se lasă darurile. Se pune acasă pe masă între bucate și-apoi se așează timp de nouă zile în grădina cu flori. După nouă zile se poartă în sân cu bucurie". Când mătrăguna se ia "de rău", atunci o culegi după-masă sau chiar peste zi: "Te duci la ea mânioasă, suduind și blăstămând. O bați, o ocărăști, o sapi, o calci în picioare. Pui în locul ei bani și lucruri rele. O duci acasă, dar nu o bagi casă, Domane ferește! O tăt duci la veceu. O țâi acolo nouă zâle. După nouă zâle o scoți, te sfădești cu ea, o bați, o tai în bucăți și o duci la dușmani ca să să certe și ei. Când în pădire în locul ei ai pus rahat să zâce:

  "Cum pute rahatul'                                                                 Așa să pută ea la tătă lumea                                                      Să fii certată de tătă lumea                                                         Să nu te vadă

  Să nu te-audă nime                                                      Fetele la feciori să pută                                          Căsătoritele bărbaților"

Transmiterea rețetei mătrăgunei de rău constituie un păcat. Amenințarea mătrăgunei este atât de puternică încât "culeasă pe nevinovați" se poate întoarce nu numai asupra celui care a cules-o ci și asupra aceluia ce l-a îndemnat la cules pe un nepriceput și i-a dezvăluit formula. Nici Eliade în studiul său "Cultul mătrăgunei în România" nu dă formule negative deși oferă din belșug formulele pozitive. La subsolul textului Eliade nominalizează culegătorul unei formule negative spunând că informația i se pare "suspectă", pentru că învățătorul care a cules formula nu precizează numele informatoarei. Se spune aici că pentru cules un flăcău poate merge cu o fată sau un grup fără să se menționeze meșteroaia. "Se afirmă că mătrăguna este lovită cu bastonul, târâtă pe jos etc. " - detaliu pe care nu-l găsim nicăieri în altă parte. Înjuriile, loviturile și gesturile grotești indispensabile vrajei "de rău" sunt schimbate între componenții echipei de culegători: cât despre mătrăgună, ea rămâne respectată și periculoasă; nimeni după câte știm, nu îndrăznește să se atingă de ea decât cu venerație". Informația care i se pare lui Eliade suspectă se dovedește, din păcate, a fi

Cicoare
Leuștean

adevărată. Realitatea de pe teren a demonstrat că practicile magice negative s-au transmis cu aceeași consecvență ca și cele pozitive. Efectul pe care aceste informații îl lasă pe fața informatorului este sumbru. Frica de puterea mătărgunei se transmite chiar și culegătoruilui. Considerăm că învățătorul, al cărui nume parcă cu ostentație Eliade îl dă, a avut curaj. Nutrim speranța că această informație a noastră despre mătrăguna "de rău" nu va fi suspectată, chiar dacă și noi, ca învățătorul de odinioară respectăm dorința informatoarei și temerea ei. Pe de altă parte îi împărtășim convingerea că necunoscuților, adică neinițiaților "nu-i bine să le spui pă tăte că nu ști în veci ce le poate ieși" și prin urmare venim și noi cu aceeași accepțiune.Mătrăguna, indiferent de scopul pentru care se ia, "de bine" sau "de rău", este săpată și adusă acasă. Efectele acestei prezențe magice se văd mai des când sunt negative: "La noi, odată, oarecine o pus mătrăgună în fântâna unui om chiar 'nainte de o nuntă și apoi o ieșit un circ și-o bătaie că doră o fost să se omoare" sau "se pune mătrăgună în țuică la dușmani, la praznice împărătești și-atunci de bună samă scapi de el". Fără a încerca să intrăm cu nimeni în polemică, precizăm că am văzut mătrăguna răsărită în grădină printre flori, desigur în scopuri declarate benefice, dar nu în zona Lăpuș ci în Maramureșul istoric (Petrova). Faptul ni s-a părut destul de ciudat știind că mătrăguna este de fapt o otravă foarte puternică. Credeam că așa se explică efectele mătrăgunei redate de informatorii noștri.Plante magice, dar cu puteri infime față de mătrăgună, sunt rostopasca, cicoarea, leușteanul, iarba mare, și altele. Și acestea, în funcție de descântecul pe care trebuie să-l servească își au timpul lor de cules.