Comunismul - Esecul unui sistem utopic

English

English

Romana

Romana

Prima pagină
Despre comunism
Concepte de bază
Ideologii comuniste
Comunişti notorii
Istoria comunismului
Contextul apariţiei
Comunismul timpuriu
Perioada interbelică
Extinderea comunismului
Perioada războiului rece
Prăbuşirea comunismului
Un experiment eşuat
Comunismul în lume
Comunismul românesc
Media
Album foto
Cărţi despre comunism
Banner

Marxismul

Pentru a discuta despre comunism, ca si ideologie, e imperios sa vorbim despre "Manifestul Partidului Comunist", opera lui Karl Marx si a lui Friedrich Engels, in care au fost expuse toate principiile noii ideologii, dupa ce, in prealabil, autorii au prezentat situatia politica si sociala existenta in a doua jumatate a secolului XIX. Inca de la inceput, ne este aratat motivul pentru care a fost necesara realizarea unei asemenea lucrari: "E momentul in care comunistii ar trebui, in fata intregii lumi, sa-si faca publice viziunile, idealurile, tendintele, si sa intre sub aripa protectoare a spiritului comunist printr-un manifest al partidului comunist in sine".

In continuare, in primul capitol, autorii descriu relatiile dintre burghezi si proletari, dar si rolurile detinute de fiecare in societate. Evident, burghezia era clasa dezvoltata care, din pacate, era o noua fata a manipularii muncitorilor de catre cei bogati, dupa cum se intamplase si in feudalismul Evului Mediu. Citatul "(burghezia) a transformat fizicianul, avocatul, preotul, poetul, omul de stiinta in muncitorii lor platiti" demonstreaza cat de mare era influenta acestei clase conducatoare, intrucat domina chiar si domeniile culturale. Mai mult, autorii spun despre burghezi: "trebuie sa-si faca cuib pretutindeni, sa se aseze pretutindeni, sa stabileasca relatii pretutindeni", deci incercarea de dominare completa era evidenta, ei profitand de beneficiile colonialismului si de progresul industrial.

In contrast, proletarul este considerat un simplu "apendice al unei masinarii", fiind supraveghetorul ei. Exploatarea exagerata a muncitorilor a determinat unirea grupurilor de proletari, formand partide, si izbucnirea a numeroase revolte sau chiar a razboaielor civile. Autorii continua manifestul cu o prezentare a relatiei dintre proletari si comunisti, iar cei din urma spun ca ei "reprezinta interesele tuturor muncitorilor", continuand cu "scopul imediat al comunistilor este acelasi cu cel al tuturor partidelor proletarilor: transformarea acestora intr-o clasa, rasturnarea suprematiei burgheze si cucerirea puterii politice de catre proletariat". Dupa cum se stie, pe langa aceste scopuri, comunistii mai urmareau inca un ideal extrem de important, adica desfiintarea proprietatii private si, implicit, a claselor. Totodata, se vorbeste despre mica burghezie, care reprezinta o simpla reminiscenta a vechii aristocratii si care se alatura luptei proletariatului impotriva marii burghezii.

In final, autorii organizeaza idealurile urmarite sub forma unei "liste":

  • Desfiintarea proprietatii private si aplicarea taxelor asupra pamantului detinut pentru scopuri publice.
  • Impunerea unei taxe ce va creste progresiv (impozit).
  • Desfiintarea dreptului de mostenire a bunurilor.
  • Confiscarea proprietatilor emigrantilor si rebelilor.
  • Centralizarea creditelor in bancile statului, folosind principiul unei banci nationale, care detine capitalul statului si monopol exclusiv.
  • Centralizarea mijloacelor de transport si de comunicare in mainile statului.
  • Extinderea fabricilor si a instrumentelor de productie, detinute de catre stat; adoptarea ideii de cultivare a suprafete uriase de pamant si imbunatatirea solului in concordanta cu un plan comun.
  • Obligatia de a munci este stabilita prin lege si este aplicata asupra tuturor cetatenilor, fara niciun fel de restrictii. Infiitarea de armate industriale, destinate activitatilor agricole.
  • Combinarea agriculturii cu industria de manufactura; desfiintarea treptata a distinctiilor dintre orase si tara insasi printr-o distributie egala a populatiei prin tara.
  • Educatie gratuita pentru toti copiii in scoli publice. Desfiintarea formai din prezent a "fabricii" de copii ai muncii. Combinarea educatiei cu productia industriala.

In concluzie, aceste ultime zece idei reprezinta esenta intregului manifest, si, de fapt, a intregii ideologii. E lesne de observat faptul ca natura acestor idei nu este una negativa, intentiile de modificare a societatii fiind justificate de contextul istoric, politic si social al vremii respective...dupa cum s-a putut observa, maniera de punere in practica a fost un dezastru...un esec al unui sistem utopic...

Leninismul

Toate regimurile comuniste din istorie au avut ca si fundament ideile Marxiste, dar in Rusia, sub dictatura lui Vladimir Ilich Lenin, o alta ideologie a luat nastere. Aceasta se numeste Leninism. A fost un sistem controversat, care a atras numerosi adversari, dar in ciuda acestui fapt, Lenin l-a implementat imediat dupa ce a preluat puterea dupa Revolutia din Octombrie, fara sa tina cont de toate impedimentele care i-au intervenit in cale. Evident, aceasta noua ideologie, bazata pe Marxism, a fost conturata si cu ajutorul credintelor personale ale acestuia.

In primul rand, Lenin spunea ca clasa muncitoare si-ar putea atinge scopul - instaurarea unei dictaturi a proletariatului - numai cu ajutorul Partidului Comunist, care reprezenta de fapt "avangarda revolutionara". Mai mult de atat, activitatea acelui partid trebuia sa se bazeze pe centralismul democratic, un mijloc de organizare. Urmatoarele idei leniniste evocate aici se refera la imperialism ca la etapa finala a capitalismului, deci revolutia era singura cale de inlaturare a acestuia. In plus, Lenin a imbunatatit teoria lui Marx cu privire la imperialism, considerandu-l mai mult decat o problema nationala, dupa cum spusese Marx...era o problema mondiala. Pentru a-l eradica, o revolutie mondiala era necesara. De asemenea, Lenin a subliniat faptul ca revoltele erau necesare atat in statele dezvoltate, cat si in cele mai putin dezvoltate.

In concluzie, sistemul de conducere al lui Vladimir Ilici Lenin s-a bazat pe idei Marxiste, imbunatatite de propriile sale viziuni asupra comunismului. Aceasta ideologie a caracterizat regimul politic din URSS in perioada deceniilor II si III ale secolului XX, dar, totodata, a fost adoptat si in alte tari comuniste. In Uniunea Sovietica, a fost inlocuit dupa moartea lui Lenin cu regimul lui Stalin.

Stalinismul

Iosif Stalin a condus Uniunea Sovietica timp de 29 de ani, intre anii 1924 si 1953. Maniera sa de a conduce este caracterizata de teroare si abuzuri si tocmai de aceea este considerat ca fiind unul dintre cei mai cruzi conducatori din istorie. Totusi, Stalinismul nu este o ideologie in adevaratul sens al cuvantului, cum a fost Leninismul, de exemplu. De fapt, termenul "stalinism" a fost atribuit regimului lui Stalin de catre sustinatorii lui Leon Trotsky cu intentia de a exprima caracterul violent al acestuia. Este evident faptul ca regimul si-a gasit fundamentele in ideologia Marxist-Leninista, deci nu a fost o "creatie personala", daca ii putem spune asa. E binecunoscut faptul ca toate activitatile conducatorului s-au rezumat la cele de natura politica. El nu a fost un teoretician, desi a scris cateva carti. Totusi, singurul element nou adus de catre Stalin a fost violenta nesfarsita, cruzimea fara limite... In concluzie, Stalinismul a fost mai degraba o aplicare grava si denaturata a ideologiei comuniste, dar, totodata, trebuie sa mentionam ca URSS-ul a resimtit o dezvoltare crescanda pe durata regimului... In orice caz, pretul in vieti omenesti a fost mult prea mare...

Prima pagina | Obiectiv | Echipa | Harta site | Bibliografie || ThinkQuest