Economia Bucovinei are ca ramură de îndelungată tradiţie agricultura, creşterea animalelor caracterizând teritoriul pastoral din munţi şi Obcine, iar cultura plantelor partea estică şi sud-estică a Podişului Sucevei. În depresiunile Rădăuţi sau Câmpulung Moldovenesc cele două ramuri coexistă.

Condiţiile de sol şi climă au orientat cultura plantelor spre anumite culturi cum ar fi cea a cartofului, sfeclei de zahăr, în pentru fuior sau cânepă. Se cultivă, cu randamente mai scăzute, dar pe suprafeţe notabile, porumbul, grâul, orzul. Partea sudică a podişului (zona Fălticeni-Rădăşeni) întruneşte cerinţele ecologice ale dezvoltării pomiculturii (măr, cireş, vişin), livezile fiind însă afectate de mutaţiile produse în domeniu după anul 1990. În cadrul şeptelului s-a pus accent pe creşterea bovinelor (rasele Pinzgau şi Simmental), densitatea acestora în teritoriu atingând valori superioare. În zona montană predomină creşterea oilor, iar în Obcine, pe lângă celelalte specii de animale, cea a cailor (cunoscuta herghelie de la Lucina).

Industria este, comparativ cu alte regiuni ale ţării, mai puţin dezvoltată Excepţie face prelucrarea lemnului – celuloză, hârtie, ambalaje, mobilă- (Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, Cacica, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc). Industria textilă valorifică lâna, inul şi cânepa produse în regiune, iar cea alimentară cerealele (morărit şi panificaţie), carnea sau laptele (Suceava, Vatra Dornei). Suceava a devenit şi un centru al construcţiei de maşini (maşini unelte), sticlei, industriei chimice etc.

Turismul tinde să devanseze celelalte două ramuri, mai ales în contextul reculului evident suferit de acestea în ultimii ani. Deşi impactul tranziţiei a fost resimţit şi în domeniul în cauză, redresarea este mai rapidă şi mai facilă. Turismul cultural focalizat pe obiectivele religioase şi istorice ale Bucovinei (Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa, Dragomirna, Probota, Humor, Arbore, cele din Suceava şi Rădăuţi) are o evoluţie ascendentă, iar revenirea staţiunii Vatra Dornei în rândul bazelor turistice curative şi de agrement hivernal de importanţă naţională este în curs de realizare. Un rol important îl joacă turismul rural stimulat de infrastructura calitativ superioară a aşezărilor bucovinene, în special cele din Ţara Dornelor. Reţeaua căilor de transport asociază magistrala este-vest a României (Iaşi-Suceava-Vatra Dornei -Cluj Napoca-Oradea) cu şoseaua ce o însoţeşte. Aeroportul din Suceava stimulează circulaţia turistică sau de afaceri.